Folosirea QGIS pentru planificarea urbană în municipiul Montecchio Maggiore, Vicenza, Italia.

Montecchio Maggiore este un mic oraș în vestul mijlociu al Vicenzei (circa 24.000 locuitori). Și ca în multe alte localități italiene, municipalitatea se ocupă de urbanism, în special de planificarea urbană și de ceea ce noi numim “planul de redresare” alias PDR — Piani Di recupero. Acest instrument de urbanism este dedicat zonei istorice din centrul orașului, care are nevoie de un studiu specific: starea de conservare a construcțiilor, destinația, istoricul restaurărilor efectuate și graficele planimetrice. În acest scop, s-a folosit QGIS, alături de baza de date PostgreSQL/PostGIS, codul PHP, suita LibreOffice și QCAD (LibreCAD).

Sarcina

Schema fluxului de lucru

Schema fluxului de lucru

O schemă va clarifica fluxul de lucru:

Datele fiecărei construcții au fost preluate prin sondaj, după o programare scrisă. O dată ajunse în birou datele au fost introduse în baza de date PostgreSQL/PostGIS prin formularul PHP folosind browser-ul canonic (Firefox, Iceweasel de asemenea). Apoi forma fiecărei clădiri a fost trasată în QGIS și legată la tabela sondajului prin câmpul cheie id (vedere PostgreSQL/PostGIS).

În același timp, fațadele clădirilor au fost proiectate cu ajutorul QCAD (LibreCAD).

PDR (Planul De Recuperare) trebuie să respecte reguli stricte care impun grafice specifice:

  • Stadiul actual

  • Starea proiectului

  • Utilizarea prevăzută (prezent)

  • Utilizarea prevăzută (proiect)

  • Tipul de intervenție admis

Pentru fiecare hartă tematică produsă s-au folosit atributele și datele preluate pe timpul studiului (stării actuale) și datele modificate pe parcursul studiului și a fazelor de proiectare.

Astfel, o fotografie a fost legată de fiecare clădire, facilitând proiectarea și analiza în cadrul proiectului GIS (folosind caracteristica „acțiune”). Instrumentele SQL (pgquery, postgis manager, dbmanager și altele) au permis obținerea unor interogări foarte sofisticate, imediat vizibile în cadrul hărții, cum ar fi: calculul volumului pentru fiecare clădire, calcularea ariei standard ca procentaj din suprafața totală și alte interogări minore. Toate elementele utile pentru proiectare și planificare nu ar fi fost posibile fără instrumente GIS puternice (în special QGIS).

Proiectul QGIS, vizualizând datele despre construcție

Proiectul QGIS, vizualizând datele despre construcție

În cele din urmă, un raport sintetic pentru fiecare clădire a fost produs cu ajutorul LibreOffice Suite. Raportul constă într-o sinteză însoțită de fotografie, extras de cartografie care localizează clădirea în context și datele situației actuale.

Așezarea grafică finală în editorul de hărți QGIS

Așezarea grafică finală în editorul de hărți QGIS

Concluzii

Puterea QGIS constă în interfața prietenoasă, strâns integrată cu mulțimea de instrumente pe care le oferă. Posibilitatea de conectare cu diverse formate de date (fișiere shape, SpatiaLite db, PostgreSQL/PostGIS db,…) facilitează și crește interoperabilitatea între lumi diferite. Astfel, libertatea oferită de softul cu acces liber (QGIS, PHP, LibreOffice, QCAD) stimulează și deschide noi orizonturi.

În ultimul rând, dar nu mai puțin important: deși am lucrat pe platforme diferite (Windows 7 pe 64 de biți, Windows XP 32 bit, Debian server și Debian client), niciodată nu am întâlnit probleme insurmontabile.

Autor

Flavio Rigolon

Flavio Rigolon

Acest articol a fost transmis în mai 2012 de către Flavio Rigolon. El locuiește în Vicenza (Italia) și lucrează în municipiul Montecchio Maggiore ca manager SIT. El a migrat aproape toate datele GIS proprietare pe platforme libere (QGIS, PostgreSQL / PostGIS, Spatialite). El este membru al GFOSS.it (Associazione Italiana per l’Informazione Geografica Libera) din 2007 și a fost membru al consiliului GFOSS.it între anii 2010-2012.